Calea perfecta

La începutul vieţii sale publice, Osho, care la acea vreme era profesor de filosofie la Universitatea din Jabalpur, a adus în atenţia oamenilor o înţelegere nouă şi unică a meditaţiei în timpul taberelor sale de meditaţie experimentală. Calea perfectă cuprinde consemnări publicate ale primei tabere de meditaţie din Rajasthan, India, în cadrul căreia Osho le-a vorbit participanţilor despre cum îşi pot controla mintea, cum îşi pot asculta inima şi cum pot renunţa la gândurile care le întunecă viaţa. În cincisprezece capitole, Osho face o prezentare condensată a înţelegerii sale despre meditaţie, pe care ulterior a dezvoltat-o în multe alte discuţii şi publicaţii – dar, aşa cum veţi observa, mesajul esenţial pe care îl regăsim în toate lucrările lui Osho este prezent încă de la începuturi. În Calea perfectă, cititorul întâlneşte un om care deţine cunoaşterea, dar care are şi abilitatea de a transmite ceea ce ştie. Geniul său în plină desfăşurare ne călăuzeşte spre lumea interioară a sinelui, spre zona tăcerii. „Întunericul a învăluit şi a ascuns lumina, la fel cum un morman de cenuşă ascunde o scânteie. De îndată ce pătrundem în întuneric, se dezvăluie lumina. De aceea vă spun: dacă vreţi lumină, să nu vă fie teamă de întuneric. Omul căruia îi este frică de întuneric nu va găsi niciodată lumina. Calea către lumină trece prin întuneric. De fapt, curajul de a pătrunde în întuneric este în sine transformat în lumină lăuntrică. Prin acest curaj se trezeşte ceea ce a adormit până acum.“ Osho