Adriana era fericită. Îi făcea cu adevărat plăcere vărul acesta frumos și elegant, cu ghete albe și baston, mirosind a tutun ca un bărbat și a parfum ca un om galant, vorbind tare cum trebuie să vorbească oamenii puternici, dar știind să aplece capul și să surâdă când avea să-i spună ceva numai ei. Atunci obrazul lui aspru se apropia de al ei, trecând cu o mângâiere reținută.

Fata aspira cu plăcere mirosul de tutun și pastă dentifrice al gurii lui și, întrebându-se ce anume o tulbura în acel parfum, aștepta curioasă să-l vadă iar apropiindu-se.